Mihai Polițeanu, pus în fața primelor efecte ale reorganizării Primăriei Ploiești: SAPAS acuză „o eroare administrativă uriașă”

Ploiești, 26 august 2026 – Reorganizarea Primăriei Ploiești, coordonată de primarul Mihai-Laurențiu Polițeanu, începe să fie testată de realitate, iar concluziile transmise de SAPAS – Sindicatul Administrației Publice și Asistenței Sociale „Alexandru Ioan Cuza” sunt extrem de dure.

Sindicatul susține că avertismentele formulate înainte de aprobarea noii organigrame au fost ignorate, iar problemele despre care angajații au vorbit în timpul reorganizării încep acum să se vadă în activitatea administrației.

Reorganizarea a fost propusă oficial prin referatul primarului Mihai-Laurențiu Polițeanu și aprobată de Consiliul Local prin HCL nr. 132/11 mai 2026, cu aplicare de la 1 iulie 2026.

Iar SAPAS transmite acum un mesaj fără prea multe menajamente: primarul poate redesena organigrama, dar nu poate redesena și realitatea din Primăria Ploiești.

Polițeanu a vrut reorganizare. SAPAS spune că realitatea îi arată nota de plată

În documentul transmis după ședința Consiliului Local Ploiești din 26 august, SAPAS susține că noua organigramă începe să-și arate „fisurile”.

Sindicatul afirmă că a avertizat asupra consecințelor reorganizării și că opiniile angajaților și ale organizației sindicale nu au fost luate în considerare în mod real.

Noua structură a fost adoptată în contextul reorganizării aparatului de specialitate al primarului pentru aplicarea OUG nr. 7/2026. Documentele oficiale arată că proiectul de reorganizare a fost inițiat chiar prin referatul de aprobare al primarului Mihai-Laurențiu Polițeanu.

Prin urmare, pentru SAPAS, responsabilitatea politică și administrativă pentru rezultatul acestei reorganizări nu poate fi împinsă în altă parte.

Dacă reorganizarea funcționează, meritul îi aparține conducerii. Dacă începe să producă disfuncționalități, tot conducerea trebuie să răspundă.

Din pix, structurile au devenit mai mici. În realitate, munca a rămas

Una dintre principalele acuzații ale SAPAS este că unele structuri importante au fost reduse ca nivel administrativ, fără ca volumul de muncă și responsabilitățile să dispară.

Actuala organigramă a Primăriei Ploiești cuprinde 4 direcții, 15 servicii și 21 de compartimente, cu 256 de posturi în aparatul de specialitate al primarului.

Pe hârtie, totul poate părea ordonat.

Problema este ce se întâmplă după ce documentele sunt aprobate.

SAPAS susține că unele structuri esențiale au fost slăbite, în timp ce responsabilitățile au rămas aproape aceleași.

Volumul de muncă nu poate fi desființat printr-o hotărâre de Consiliu Local.

Iar aici apare una dintre marile întrebări pentru administrația Polițeanu: dacă oamenii sunt mai puțini sau structurile sunt mai mici, cine va face efectiv munca?

Achizițiile și investițiile, primele victime ale reorganizării?

Una dintre cele mai grave teme ridicate de SAPAS privește zona achizițiilor publice și investițiilor.

Nu este vorba despre o activitate secundară. De buna funcționare a acestor structuri depinde capacitatea Primăriei Ploiești de a pregăti și implementa proiectele municipiului.

În actuala organigramă există inclusiv Serviciul Achiziții Publice și Contracte, ceea ce arată importanța acestei activități pentru administrație.

SAPAS susține însă că mutările și reașezările interne nu au produs eficiența promisă, ci riscă să genereze dificultăți.

Iar aici discursul politic se lovește de o realitate simplă: o investiție nu se face cu postări pe Facebook, conferințe de presă sau promisiuni electorale.

Este nevoie de documentații, proceduri, achiziții, contracte, verificări și oameni care cunosc circuitul administrativ.

Dacă acest mecanism se gripează, se gripează și investiția.

Primăria poate anunța proiecte. Cine le mai gestionează?

SAPAS pune astfel degetul pe o problemă care îl privește direct pe primarul Mihai Polițeanu.

O administrație poate anunța zeci de investiții și poate prezenta proiecte spectaculoase. Dar între anunț și realitate există o mașinărie administrativă care trebuie să funcționeze.

Dacă reorganizarea slăbește tocmai structurile care trebuie să pregătească, contracteze și urmărească investițiile, atunci apare o contradicție majoră.

Cum poate fi accelerată dezvoltarea Ploieștiului prin reducerea capacității administrative necesare pentru realizarea proiectelor?

Este întrebarea la care conducerea Primăriei ar trebui să răspundă.

Și comunicarea ajunge în centrul scandalului

SAPAS critică și modul în care este gestionată o solicitare formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public.

Potrivit sindicatului, solicitarea presupunea obținerea unor informații de la mai multe entități aflate sub autoritatea sau coordonarea administrației locale.

Soluția administrativă identificată ar fi fost transmiterea solicitării către respectivele entități, pentru ca acestea să răspundă direct solicitantului, în timp ce Primăria urma să primească ulterior răspunsurile „spre știință”.

SAPAS nu contestă legalitatea posibilității de redirecționare.

Dar pune o întrebare mult mai incomodă:

Dacă o direcție de comunicare nu centralizează, nu verifică și nu corelează răspunsurile, atunci ce anume mai coordonează?

Direcție de comunicare sau poștă administrativă?

Este una dintre cele mai acide critici formulate de SAPAS.

Sindicatul susține că, în loc să avem o administrație care coordonează comunicarea instituțională, există riscul ca structura să devină un simplu punct de distribuire a corespondenței.

Solicitarea pleacă.

Entitățile răspund.

Primăria primește copiile.

Și toată lumea poate spune că procedura a fost parcursă.

Dar cine verifică dacă răspunsurile sunt complete?

Cine le corelează?

Cine verifică respectarea termenelor?

Cine se asigură că cetățeanul primește un răspuns coerent din partea administrației?

SAPAS susține că aceste întrebări rămân fără un răspuns satisfăcător.

Polițeanu a păstrat structura. Dar îi este folosită capacitatea?

Aici apare o altă contradicție reclamată de sindicaliști.

Potrivit SAPAS, în momentul discuțiilor despre reorganizare s-a argumentat că volumul și complexitatea activității justifică menținerea structurii de comunicare la nivel de direcție.

Acum, dacă o solicitare complexă este practic distribuită către mai multe entități, sindicatul întreabă dacă această structură își mai exercită rolul pentru care a fost păstrată.

Este o întrebare legitimă, mai ales într-o administrație condusă de un primar care și-a construit discursul public în jurul eficienței și reformării instituției.

Reforma administrativă nu înseamnă să păstrezi titulatura unei direcții și să-i golești atribuțiile de conținut.

„Organigrama construită în jurul persoanelor” – cea mai grea acuzație

Poate cea mai gravă acuzație lansată de SAPAS este aceea că reorganizarea ar fi fost construită în jurul unor persoane și funcții, nu exclusiv în jurul nevoilor instituției.

Sindicatul susține că rezultatul unei asemenea abordări este previzibil: structurile sunt fragmentate, responsabilitățile se împart, iar problemele ajung la conducere după ce au început deja să producă efecte.

O astfel de acuzație îl vizează direct pe cel care coordonează administrația: primarul Mihai Polițeanu.

Pentru că o organigramă nu apare singură.

Ea este propusă, negociată, susținută și aprobată printr-un circuit administrativ și politic. În cazul de față, documentele oficiale confirmă că reorganizarea a fost propusă prin referatul primarului și aprobată de Consiliul Local.

Prin urmare, dacă noua structură produce probleme, explicațiile nu pot fi căutate doar în eșaloanele inferioare ale administrației.

SAPAS: Polițeanu poate ignora sindicatul, dar nu și efectele deciziilor sale

Mesajul sindicaliștilor este tranșant.

Primarul poate ignora avertismentele SAPAS. Poate considera că reorganizarea este corectă. Poate susține că noua structură funcționează.

Dar, susține sindicatul, există un lucru pe care conducerea nu îl poate controla prin dispoziții: realitatea administrativă.

Dacă investițiile întârzie, dacă achizițiile se complică, dacă responsabilitățile devin neclare sau dacă solicitările cetățenilor sunt plimbate între instituții, organigrama nu mai poate fi prezentată drept un succes doar pentru că a fost aprobată.

Ce îi cere SAPAS primarului Mihai Polițeanu

Sindicatul solicită administrației locale:

• evaluarea urgentă și obiectivă a efectelor noii organigrame;
• analizarea capacității structurilor implicate în achiziții și investiții;
• un mecanism clar de coordonare și centralizare a răspunsurilor în baza Legii 544/2001;
• prezentarea publică a problemelor care afectează investițiile municipiului;
• consultarea reală a angajaților și a organizației sindicale.

În esență, SAPAS îi cere lui Mihai Polițeanu să facă exact ceea ce ar trebui să facă orice manager al unei instituții publice: să verifice dacă reforma pe care a impus-o funcționează în realitate.

Reforma lui Polițeanu intră în testul suprem: rezultatele

Actuala organigramă este în vigoare de la 1 iulie 2026, iar Regulamentul de Organizare și Funcționare a fost ulterior aprobat prin HCL nr. 203/15 iunie 2026, cu aplicare de la aceeași dată.

Așadar, nu mai este vorba despre un proiect aflat pe hârtie.

Este administrația care funcționează acum.

Iar dacă SAPAS are dreptate, primele probleme apar deja.

Pentru Mihai Polițeanu, acesta este momentul în care discursul despre reformă trebuie să facă loc cifrelor, rezultatelor și explicațiilor.

Câte investiții au fost accelerate? Câte proceduri au fost simplificate? Câte solicitări ale cetățenilor au fost rezolvate mai rapid? Unde este eficiența promisă?

Acestea sunt întrebările la care o organigramă nu poate răspunde.

Ploieștiul nu are nevoie de o administrație care arată bine pe hârtie

Primarul Mihai Polițeanu a ales reorganizarea ca instrument de schimbare a administrației.

Acum trebuie să demonstreze că schimbarea produce rezultate.

Pentru că, dincolo de funcții, direcții și servicii, există un oraș care așteaptă investiții, servicii publice funcționale și răspunsuri rapide.

Iar avertismentul SAPAS este cât se poate de clar: o administrație nu devine performantă prin redesenarea organigramei, dacă în spatele noilor casete apar aceleași probleme, aceleași blocaje și aceeași lipsă de coordonare.

Primarul poate spune că reorganizarea este un succes.

De acum, însă, nu mai este suficient să o spună. Trebuie să o demonstreze.